Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) ocupă prima poziție între universitățile românești, conform rankingului Leiden al universităților internaționale, dat publicității miercuri, 8 iulie 2020. Rankingul Leiden este cel mai prestigios ranking european care clasifică universitățile internaționale după capacitatea de a genera cunoaștere prin cercetare științifică avansată, inclusiv în relație cu industria și societatea, exprimată în publicații științifice indexate în Web of Science; așadar, spre deosebire de rankingurile de același calibru – ARWU-Shanghai/QS/THE, etc. -, nu include indicatori de educație (diseminarea cunoașterii prin predare/învățare), focalizându-se pe capacitatea universităților de a genera (și utiliza) cunoașterea.

În analiza globală standard a universităților în rankingul Leiden, UBB ocupă prima poziție în România, urmată din Universitatea Politehnica din București (UPB). UBB ocupă poziția 976, din 1176 universități incluse în rankingul Leiden, din totalul de aproximativ 30.000 de universități existente la nivel internațional.

În analiza pe domenii a rankingului Leiden, din România apar tot doar aceste două universități, astfel:

  • Biomedical and health sciences: UBB este prima și singura universitate din țară și 1032 la nivel internațional (din 1071de universități incluse în ranking);
  • Life and earth sciences: UBB este prima și singura universitate din țară și 788 la nivel internațional (din 985 de universități incluse în ranking);
  • Mathematics and computer sciences: UBB ocupă a doua poziție în țară și 612 la nivel internațional (din 898 de universități incluse în ranking); doar în domeniul matematicii, UBB a fost singura universitate din țară inclusă recent în clasamentul ARWU/Shanghai;
  • Physical sciences and engineering: UBB ocupă a doua poziție la nivel național și 784 la nivel internațional (din 1101 de universități incluse în ranking);
  • Social sciences and humanities: UBB este prima și singura universitate din România, ocupând poziția 564 la nivel internațional (din 650 de universități incluse în ranking).

UBB ocupă podiumul în multe clasamente internaționale ale universităților, dar mă bucură în mod special prezența UBB în acest ranking riguros și obiectiv. În primul rând, acest ranking include doar universitățile care, dincolo de o potențială bună activitate de predare/învățare și/sau de relație cu societatea, pot genera cunoaștere avansată cu impact detectabil/semnificativ la nivel internațional; iar UBB este o universitate internațională care nu doar predă sau folosește cunoașterea generată de altii, ci este capabilă să producă cunoaștere inovativă, asigurând astfel țării avantaje competitive! În al doilea rând, acest ranking reconfirmă statutul UBB de una dintre cele mai reprezentative universități de cercetare avansată din țară (în prezent probabil cea mai reprezentativă), statut cu care am fost anul acesta acceptați în rețeaua exclusivistă GUILD, a unora din cele mai reprezentative universități europene world-class”, declară rectorul UBB, Daniel David, adăugând că: Totuși, este oarecum trist că avem doar două universități din România în rankingul european care arată cel mai direct capacitatea de a genera cunoaștere care chiar contează internațional, cu potențial inovativ. De-a lungul anilor UBB a crescut constant în acest ranking, dar alții, din alte țări, cresc mai mult și mai repede, datorită unor programe naționale de încurajare a excelenței. Așadar, dincolo de susținerea universităților în logică locală/regională/națională – cu contribuții de calitate în formarea resursei umane și a relației cu mediul socio-economic -, România are nevoie de susținerea a 3-5 universități world-class care, dincolo de o bună educație și relație cu societatea/mediul socio-economic, trebuie să ofere țării, prin cercetare de excelență și inovativă, avantaje competitive. În plus, este foarte bine că ne propunem să investim masiv în infrastructuri de cercetare în perioada 2021-2027, dar aceste infrastructuri trebuie asociate obligatoriu cu universități cu potențial world-class, care (1) pot alimenta continuu stocul de cunoaștere avansată, care generează apoi inovații disruptive (nu doar incrementale) și (2) au și formează în procesul cercetării resursă umană care să folosească creativ/inovativ infrastructurile, generând astfel avantaje competitive pentru țară. Dacă România nu inițiază un astfel de program, vom deveni tot mai clar o colonie științifică și tehnologică. Semnele sunt deja proaste în acest an. În rankingul QS am avut doar UBB și Universitatea din București (pe aceeași poziție), în cel de față UBB, urmată de UPB și așteptăm cu îngrijorare rankingurile ARWU și THE globale”.

În edițiile din 2011/2012, 2013, 2014 și 2015, România nu a avut nicio universitate în rankingul Leiden. Publicațiile internaționale ale UBB au crescut constant începând cu anul 2006, astfel că în 2016/2017/2018/2019, România a fost reprezentată în rankingul Leiden doar de UBB.

Indicatorii rankingului Leiden sunt selectați atât în forma absolută (pentru vizibilitate/impact academic și societal), cât și prin raportare la mărimea instituției (pentru eficiență internă), compensând astfel pentru diferența de mărime între universități, și pot fi analizați în combinații complexe. Rankingul Leiden, alături de ARWU/QS/THE, etc., este acreditat de IREG Observatory on Academic Ranking and Excellence și este inclus în Metarankingul Universitar demarat în țară de Ministerul Educației și Cercetării în 2016.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *