Organizația GUILD, constituită din unele dintre mai relevante universități world-class (research-intensive) europene – care, dincolo de diseminarea (prin educație) și utilizarea cunoașterii (prin transfer/servicii), o generează inovativ (prin cercetare) – trage un semnal de alarmă cu privire la importanța investițiilor masive în resursa umană din știință și în cercetarea de excelență.

În acest sens, GUILD a lansat un apel Comisiei Europene (CE)/Uniunii Europene (UE), intitulat: Spațiul European de Cercetare (ERA) poate prospera dacă menține atenția pe capacitatea Europei de a genera cunoștințe de excelență. Mesajul principal al acestuia este că investițiile în aspecte aplicative sunt fundamentale și trebuie să fie continuate, dar, pentru a deveni competitive, acestea trebuie să fie precedate și susținute de investiții masive în resursa umană din știință și în cercetarea de excelență (întărind astfel stocul de cunoaștere inovativă europeană), de natură să creeze cadrul de generare a unor aplicații inovative cu avantaj competitiv, nu doar aplicații locale/incrementale.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), în calitate de membru GUILD, susține și diseminează poziția organizației și în România, subliniind însă o serie de aspecte specifice țării noastre:

  • Așa cum există o discrepanță în ceea ce privește competitivitatea între Uniunea Europeană (UE), pe de o parte și SUA/Japonia pe de altă parte, adesea în defavoarea UE, există una mult mai mare și constantă între România și țările mai vestice din UE;
  • Dacă UE este îngrijorată de resursa umană din domeniu și stocul de cunoaștere, cu atât mai mult trebuie să fie România. Așadar, România nu poate copia simplu strategiile UE în domeniu, ci ne trebuie strategii specifice, compatibile și integrabile însă cu cele ale UE. Spre exemplu, dacă UE este îngrijorată de reducerea prerechizitelor (resursă umană/cercetare de frontieră) pentru aplicații inovative, România este în faza în care trebuie încă să le construiască masiv.
  • Acest risc trebuie să fie conștientizat de toți decidenții, dacă dorim să folosim cu sens banii țării în următorul exercițiu financiar european (2021-2027).

Pentru a nu deveni o colonie științifică/tehnologică, o țară are nevoie de resursă umană înalt calificată în știință, care poate genera, prin cercetare de excelență, cunoaștere avansată, utilizabilă apoi translațional pentru inovații disruptive sau incrementale relevante, oferind astfel competitivitate țării și bunăstare cetățenilor. Trebuie înțeles clar că, fără aceste componente, cercetările aplicative și rezultatele lor nu generează adesea competitivitate – ex. nu schimbă paradigme și nu generează inovații disruptive -, ci aplicații locale mai mult sau mai puțin incrementale. România s-a angajat masiv, în exercițiul financiar 2021-2027, să investească în infrastructuri de cercetare. Și asta este foarte bine! Investiția însă trebuie făcută înțelept, și anume (1) acolo unde există resursă umană capabilă să o folosească creativ și stoc de cunoaștere avansată care poate susține aplicații inovative și/sau (2) în paralel cu dezvoltare acestor capabilități. Altfel, fără această strategie, (1) în dinamica științifică de astăzi infrastructurile devin rapid depășite tehnologic și/sau (2) inovațiile sunt locale/incrementale și, în consecință, vom asista la irosirea resurselor țării! Spre exemplu, în acest context, nu este de acceptat ca rata de success în competițiile din țară dedicate resursei umane/cercetării de excelență să fie similară celor din cele mai dure programe europene de excelență, iar bugetul granturilor, după o astfel de competiție grea și consumatoare de timp, să fie derizoriu în comparație cu cele investite prin alte mecanisme în componentele aplicative, precizează Rectorul UBB, Daniel David.

UBB a devenit, începând din 1 iunie 2020, membru al organizației academice internaționale GUILD, alăturându-se astfel celor 19 universități membre. GUILD reunește unele dintre cele mai importante universități europene de cercetare avansată din 14 țări, având drept scop promovarea intereselor instituțiilor academice, cercetătorilor și studenților acestora, menținerea excelenței, construirea încrederii ca bază a vieții publice, precum și punerea cunoașterii în slujba comunității, a evoluției sociale, economice și culturale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *