O echipă de cercetători formată din reprezentanți ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și ai Centrului de Cercetare Wigner din Budapesta (Ungaria) a comparat, într-o lucrare publicată recent în revista științifică Plos One, o serie de statistici privind distribuirea postărilor pe Facebook și citările realizate de publicațiile științifice, se arată într-un comunicat remis de coordonatorii publicaţiei.

Potrivit comunicatului, autorii studiului – Zoltán Néda, Levente Varga şi Tamás S. Bíró – au stabilit că statisticile sunt asemănătoare, deși filtrele adăugate de evaluarea științifică realizată de un referent lipsesc în cazul postărilor pe Facebook, similitudinea putând fi explicată prin aplicarea unui model bazat pe două reguli: creșterea exponențială a numărului publicațiilor și efectul Matei (schema avantajului cumulativ). Concluzia cercetării arată că ambele condiții sunt îndeplinite atât în cazul publicațiilor în domeniul științific, cât și la nivelul Facebook.

Aceste constatări readuc în atenția comunității științifice două probleme mult dezbătute în ultima perioadă, referitoare la procedura evaluării științifice, respectiv la relevanța științifică a numărului de citări.

Prima referire pune sub semnul întrebării necesitatea și relevanța procedurii evaluării științifice de către referenți pentru a decide valoarea științifică a publicațiilor, subliniind posibilitatea unei decizii democratice a comunităţii științifice, așa cum se întâmplă pe Facebook în cazul postărilor.

A doua problemă se referă la relevanța științifică a numărului de citări şi ridică întrebarea dacă este acesta un indicator direct pentru calitatea și/sau importanța științifică a unei lucrări sau este vorba pur și simplu de un indicator ce măsoară popularitatea într-un mod asemănător mecanismului de distribuire pe Facebook.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *