Vineri, 3 Noiembrie 2017, începând cu ora 18:30, la Opera Națională Română Cluj-Napoca va avea loc spectacolul intitulat Rigoletto.

Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, după piesa Le roi s’amuse de Victor Hugo.

Dirijor: Cristian Sandu. Regia artistică și scenografia: Emil Strugaru. Concepția costumelor pentru personajele Rigoletto și Ducele de Mantua: Anca Pintilie. Coregrafia: Adrian Mureșan. Maestru de cor: Emil Maxim. Dirijor cor: Corneliu Felecan. Preluare coregrafie: Octavian Popa. Regie scenă culise: Cristina Albu.

În distribuție: Florin Estefan, Diana Țugui, Florin Guzgă, Liza Kadelnik, Corneliu Huțanu, Horațiu Ruști, Viktória Cormoș, George Godja, Sergiu Coltan, Sebastian Blaj, Larisa Ștefan, Varga Janos și Oana Trîmbițaș.

Una dintre cele mai populare opere verdiene, Rigoletto i-a prilejuit compozitorului apropierea, pentru a doua oară în cursul activității sale creatoare, de poetul, dramaturgul și romancierul francez Victor Hugo, un prim contact având loc în momentul scrierii operei Ernani în 1844. Spre deosebire însă de simțul onoarei și noblețea caracterului uman subliniat în lucrarea care o precede, drama bufonului Triboulet se petrece pe fondul imoralității și desfrâului regelui François I și ca răsfrângere a propriei atitudini ironice la adresa victimelor stăpânului său. Faptul că piesa lui Hugo – demnă de Shakespeare în opinia lui Verdi – fusese interzisă la scurt timp după premiera de la Paris datorită obiecțiilor la adresa unei astfel de portretizării a figurii monarhice nu l-a împiedicat pe compozitor să îi transpună subiectul într-o operă și să înfrunte, la rândul său, cenzura autorităților austriece.

Pentru obținerea permisiunii de a-și reprezenta opera, Verdi va modifica în primul rând titlul inițial, Le maledizione (Blestemul), într-unul extrem de sugestiv pentru tragedia personajului principal (acum Rigoletto), va muta acțiunea de la curtea franceză într-un mic ducat italian – Mantua, transferând totodată identitatea personajului negativ – seducătorul rege – unui duce. Parcursul dramatic se va păstra, în mare parte, nemodificat: contele de Monterone, a cărui soție îl înșelase, căzând pradă farmecelor ducelui de Mantua, devine subiect de mare amuzament la curte, motiv pentru care acesta rostește un blestem la adresa lui Rigoletto. Deși, aparent, bufonul era în siguranță, bucurându-se de bunăvoința și sprijinul stăpânului său, permițându-și o atitudine zeflemitoare față de cei înșelați, acesta va ajunge în curând să plănuiască uciderea ducelui, pentru a răzbuna necinstirea propriei fiice. Faptul că Gilda este conștientă de caracterul discutabil al celui pe care îl iubește nu o împiedică însă să îi rămâne devotată, sacrificându-se, în final, pentru a-i salva viața. Povestea este curmată brusc în momentul în care Rigoletto descoperă cu stupoare că trupul inert pentru care îl plătise pe asasinul Sparafucile nu este al rivalului său, ci al preaiubitei sale Gilda. Blestemul s-a adeverit!

Modul în care calitatea subiectului, dramatismul acțiunii, complexitatea personajelor sunt transpuse de către Verdi în discursul operei Rigoletto demonstrează capacitatea impresionantă a acestuia de a-și utiliza resursele componistice și limbajul puternic individualizat în realizarea unei muzicii fermecătoare, fie că este vorba despre momentele micilor ansambluri (care predomină, de altfel), fie în pasajele descriptive ș.a. Premiera lucrării a avut loc la 11 martie 1851 pe scena teatrului La Fenice din Veneția, unde s-a bucurat de un succes răsunător. De atunci și până în zilele noastre, popularitatea operei Rigoletto a fost crescândă, confirmându-i statutul de capodoperă verdiană și făcându-i loc pretutindeni în repertoriile marilor case de operă de pe mapamond.

Vârsta recomandată: 12+.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *