O echipă internațională de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (România), Universitatea South Florida, Universitatea Columbia, Universitatea New Mexico (SUA) și Universitatea Insulelor Baleare (Spania) a reconstituit poziția nivelului mării din ultimii 6.5 milioane de ani pentru câteva intervale de timp de mare interes pentru comunitatea științifică.

Cercetătorii au folosit depozite carbonatice care se formează doar în zona de oscilație a nivelului mării (maree) în peșterile litorale din Mallorca (vestul Mediteranei), rezultatele studiului fiind extrem de importante pentru prognozarea creșterii nivelului global al mării în următoarele decenii și secole, oamenii de știință bazându-se pe dovezi geologice din anumite perioade interglaciare când clima era mai caldă decât astăzi.

Noile descoperiri au fost publicate în numărul din 21 ianuarie 2021 al revistei Scientific Reports. Echipa a complementat studiul lor publicat în 2019 în revista Nature în care au reconstituit nivelul marii între 4,4 și 3,3 milioane de ani, investigând eșantioane atât mai vechi, cât și mai tinere decât epoca Pliocenului. Poziția depozitelor carbonatice din mai multe peșteri din Mallorca coincide cu nivelul local al Mării Mediterane de Vest. Autorii au folosit aceste nivele locale ale mării pentru a estima nivelul mediu global aplicând modele numerice și statistice complexe a corecțiilor de ajustarea izostatică glaciară și miscărilor tectonice de lungă durată.

Rezultatele lor arată că în timpul Tranziției Pliocen-Pleistocen, în urmă cu aproximativ 2,58 milioane de ani, nivelul global al mării s-a situat la 6,4 metri, în timp ce la începutul și șfârșitul Tranziției Pleistocenului Mijlociu nivelul mării era la -1,1 metri și respectiv la 5 metri. Aceste noi rezultate ale nivelului global al mării au incertitudini mult mai mici față de estimările precedente, prin urmare sunt de mare interes pentru oamenii de știință care prognozează stabilitatea calotelor polare de gheață și modul în care topirea acestora va contribui la creșterea nivelului mării. Autorii au investigat, de asemenea, probe mult mai vechi, de 6,5 respectiv 5,9 milioane de ani, care arată că nivelul mării locale înainte și la debutul Crizei Salinității Messiniene, un eveniment geologic major în timpul căruia Marea Mediterană a secat parțial, a fost la aproximativ 33 de metri deasupra nivelului actual.

Deși aceste probe au incertitudini relativ mari, ele oferă puncte de plecare pentru a evalua dacă scăderea nivelului mării în Marea Mediterană de Vest s-a produs treptat sau rapid, afirmă autorul principal al studiului, Oana A. Dumitru, fost doctorand UBB, cercetător postdoctoral în cadrul Lamont-Doherty Earth Observatory al Universității Columbia (SUA).

Estimările directe și robuste ale nivelului mării pe baza depozitelor investigate în peșterile din Mallorca oferă repere importante în intervale de timp de mare interes din ultimii 6,5 milioane de ani, care, coroborate cu studii pe alte depozite (terase marine, corali, etc.), sunt utile așadar, pentru a obține o perspectivă asupra magnitudinii și frecvenței creșterii nivelului mării în viitor, subliniază Bogdan Onac (UBB), unul din coautorii studiului.

Cercetările au fost finantate de granturi oferite de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă (SUA) și Ministerul Cercetării din Spania.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *