Miercuri, 26 Februarie 2020, ora 18:00,la Muzeul Etnografic al Transilvaniei va avea loc lansarea, în premieră națională, a volumului Dragobete: cinci deschideri.

Dragobete: cinci deschideri

Autori: Mihaela Bucin, Otilia Hedeșan, Tudor Sălăgean, Szabó Zsolt, Rodica Zafiu.

Care este originea lui Dragobete? Care este vechimea și semnificația tradițiilor legate de acesta? De ce au apărut mai multe variante locale ale datei acestei sărbători? Cât de extinsă era tradiția lui Dragobete în trecutul apropiat și în cel mai îndepărtat?

La aceste întrebări răspund, în premieră, cei cinci autori ai volumului Dragobete: cinci deschideri, realizat la inițiativa președintei Asociației Etnologilor din România (ASER), Otiliei Hedeșan (Universitatea de Vest Timișoara). Reprezentând instituții diferite (Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Universitățile din Timișoara, București și Szeged) cei cinci autori propun abordări realizate din diverse perspective, reușind să integreze informațiile existente asupra acestui subiect într-o viziune cu numeroase elemente de convergență.

Dragobete: cinci deschideri este un volum colectiv în care mai mulți cercetători de formații diferite încearcă să ofere explicații referitoare la succesul pe care l-a înregistrat, în ultimele decenii, ziua de 24 februarie, declarată, în mod oficial, Ziua dragostei la români. Întregul demers mizează pe pluridisciplinaritate, în sensul în care autorii provin din domenii de știință diferite: etnografie, istorie sau lingvistică. Autorii s-au aplecat deopotrivă asupra unor aspecte care țin de tradițiile românești din perioada primăverii, dar și asupra reinventării sărbătorii, asupra resorturilor simbolice ale acesteia în societatea românească actuală.

Prima carte în care specialiștii se pronunță asupra Dragobetelui, apărută la Editura Universității de Vest din Timișoara, va fi lansată, în premieră națională, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în 26 Februarie 2020.

Fantoșă festivă cu veleități de sărbătoare națională, Dragobete pune pe gânduri. Numeroase persoane nu fac nimic aparte în această zi, întrucât nici nu există gesturi specializate, însă au sentimentul difuz de vinovăție, ca și când s-ar priva, în felul acesta, de la coparticiparea la un eveniment comunitar important. „A face Dragobete” poate deveni, pentru mulți români, o implicare strict mentală într-o adevărată liturghie politică in absentia în care se supraevaluează sentimentele naționale, cu un dezinteres sistematic pentru raportul dintre intenția virtuală și realitate. (Otilia Hedeșan)

Reinventarea Dragobetelui, oricât de reactivă și artificială ar fi părut inițial aceasta, a avut până la urmă drept consecință redescoperirea unui element cultural interesant, care, în alte condiții, ar fi fost probabil ignorat și de cercetările de specialitate. Interesul sporit care se manifestă față de Dragobete în societatea românească a dus, cel puțin în ultimul deceniu, la un interes sporit al cercetătorilor și la apariția unor contribuții mai consistente pe această temă. Este posibil ca, în anii care vor urma, aprofundarea cercetărilor legate de Dragobete și de Mărțișor să ne ofere o altă perspectivă asupra moștenirii noastre culturale și asupra integrării acesteia în patrimoniul cultural european. (Tudor Sălăgean)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *