Vineri, 13 Octombrie 2017, începând cu ora 18:30, la Opera Națională Română Cluj-Napoca va avea loc spectacolul intitulat Carmen după nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée.
Operă în patru acte pe un libret de Henry Meilhac și Ludovic Halévy.
Dirijor: Gheorghe Victor Dumăscu. Regia artistică: Emil Strugaru. Scenografia: Cătălin I. Arbore. Coregrafia: Livia Tulbure Gună. Maestru de cor: Emil Maxim. Dirijor cor: Corneliu Felecan. Preluare coregrafie: Octavian Popa. Regie scenă culise: Cristina Albu.
În distribuție: Liza Kadelnik, Sorin Lupu, Zoltan Nagy, Irina Săndulescu Bălan, Oana Trîmbițaș, liliana Neciu, Bogdan Nistor, Tony Bardon, Simonfi Sandor și George Godja.
Participă Corul Junior-VIP al Operei Naționale Române Cluj-Napoca și al Colegiului de Muzică Sigismund Toduță din Cluj-Napoca. Dirijor: Anca Mona Mariaș.
Spectacol dedicat regizorului Emil Strugaru.
Ultima și cea mai importantă dintre operele compozitorului francez Georges Bizet (1838-1875), Carmen s-a bucurat de o recunoaștere crescândă, în ciuda ostilității și atitudinii critice cu care a fost întâmpinată în seara premierei sale – 3 Iunie 1875 – la Opéra Comique din Paris. Se pare că îndemnul lui Camille du Locle – managerul instituției la acea vreme – de a face genul să evolueze s-a materializat într-o lucrare de un realism fără precedent, care redă tulburătoarea poveste a gitanei Carmen și a soldatului Don José, distruși în final de propriile patimi și slăbiciuni. Într-adevăr, optarea lui Bizet pentru subiectul nuvelei omonime a povestitorului și dramaturgului francez Prosper Mérimée (1803-1870) avea să determine apariția unei lucrări cu un impact răsunător în rândul publicului parizian, obișnuit cu conveniența și atât de entuziasmat de piesele amuzante și finalurile fericite atotprezente în repertoriul teatrului de operă.
Totuși, genialitatea și inventivitatea cu care Bizet a suprins la nivelul parcursului muzical-dramatic al celor patru acte senzualitatea, aroganța și frivolitatea protagonistei – care cunoaște un final tragic – și consecințele fatale ale farmecelor sale asupra lui Don José – care ajunge să sfideze limitele moralității, prin asocierea cu contrabandiști, indiferența față de Micaela și însăși mama sa și, în cele din urmă, prin uciderea celei pe care a iubit-o cu ardoare –, melodiile seducătoare ale faimoasei Habanera, Séguedille, sau ale Cântecului toreadorului, pronunțatul accent spaniol dar și lirismul francez al unor momente și-au primit aprecierea cuvenită.
S-a întâmplat însă prea târziu pentru compozitor. La trei luni după premiera operei Carmen, Georges Bizet, în vârstă de doar 36 de ani, s-a stins din viață, înainte de a se bucura de reacțiile entuziaste ale publicului de la Viena, Bruxelles, Budapesta, Sankt Petersburg, Stockholm, Londra, Dublin, New York, Philadelphia ș.a. Astfel, prezicerea lui Piotr Ilici Ceaikovski – unul dintre susținătorii fideli ai compozitorului și ai inițiativei sale – că ,,peste zece ani, această capodoperă în întreaga accepțiune a termenului, va fi cea mai populară dintre opere” s-a adeverit fără urme de îndoială, menținându-și valabilitatea și la ora actuală!